» oras

Urc un palier si va spun

zebis — Mon, 28 Feb 2011 17:20:59 +0000

Azi public noua mea galerie flash adaptată și pentru mobile, in timp sper s-o îmbunătățesc. Fotografia de mai sus am făcut-o pentru secțiunea “About” atât în engleza cat și în spaniola.

Acum un an pe vremea asta vă arătam primele fotografii din primele ședințe foto, vă spuneam cum îl stresam la cap si la fizic pe 3Alex cu cate o întrebare sau zece pe zi, cum mă dezlănțuisem eu din anonimat ca mânzu’ tocmai fătat care țopăie de colo colo încercând să stea drept pe picioare, cum visam eu sa fiu un marele fotograf în orașul cel mai vesel – dacă ar fi în România – și cel mai trist (dintre capitalele de județ) din Spania. Intre timp, de bunăvoie și nesilit de nimeni :) m-a îndrumat și Anton Laurențiu cu câteva foarte importante cunoștințe de postprocesare, de la Radu si Alex Baisan câteva principii de design în ce privește semnătura sau logo-ul. Mersi deci la toată lumea. Teoretic se înțelege ca eu n-am făcut nimic, ar spune un critic dornic sa ma ajute cu “critici constructive”, perfect (a se citi cu intonația lu’ dom’ Badea). Mulțumesc și fetelor și băieților ce-au stat în fata camerei mele și celor ce au comentat de-a lungul timpului. Nu-mi place genu’ asta de mulțumiri asa “la toată lumea” ca și cum as fi luat vreun premiu d-ala fițos sau ceva dar simt nevoia sa fac asta pentru că fără ajutorul lor nu făceam nici un pas în lumea asta mare și competitivă. Mai am de învățat mult în a fi creativ, a combina culorile după tipare ce țin de “artisticăreala” și cine știe cate mai am de învățat, poate a comunica și negocia cu oameni pentru viitoare colaborări, văd eu pe parcurs.

Am făcut o selecție de fotografii, așezate în mod cronologic, cu care cred că am făcut “pașii”. Sper să nu se simtă nimeni exclus caci am ales fotografii nu persoane. Vă pup pe toți și vă mai aștept!

Aspectele cercului de prieteni

zebis — Mon, 30 Aug 2010 22:12:38 +0000

De vreo sase-șapte ani m-am stabilit în Spania după cum știți multi dintre voi. Fiind dependent de oameni, am început imediat goana după prieteni, am aruncat plase și undițe doar s-o prinde ceva. Ba pe la servici-uri ba din întâmplare s-a format un grup, grup in care am început să funcționez. La prima strigare, nu neapărat a mea,se făcea ceva chiar dacă era orice ieșire din oraș, la o gradina zoologica, la o plimbare într-un oraș mai mare, la un grătar peste noapte la munte sau foc de tabăra cum îmi place să-l numesc și multe altele, până m-am trezit având multi amici iar grupul s-a desprins ușor ușor eu neștiind ce să fac să-i țin aproape. S-au exclus unii pe alții ori că nu se suportau ori că s-au înfundat canalele de comunicare dintre ei. Înainte stabileam totul la telefon, nu foloseam internetul ca acum, unii nici n-aveau computere, acum avem internet și pe telefon și acasă, ne pândim permanent pe facebook și Ymessenger iar când e vorba să o luam de nebuni pe un munte majoritatea strâmbă din nas. Sleiți de puteri se plâng că urcă trei etaje fără lift, au pretenții de la trei stele in sus, ori plimbări comode pe nuș-ce insule sau alte țări ori nimic. Uni nu mai vin in grup pentru ca s-au căsătorit cu vreo persoană antipatică iar ceilalți au renunțat la familia problemă, alții, tot după același ritual deștept, s-au izolat pe principiul ca ei sunt prea buni să stea cu șleahta. Câteodată ma suspectez ca aș avea ceva de mărunțesc gașca dar mă uit in jur și rar văd vreo gloata mai dolofana printre tinerii de peste 25 de ani. In fiecare zi aceleași glume, aceleași hăhăieli, unul spune o poveste apoi altcineva povestește o întâmplare asemănătoare din nou și din nou, unul povestește iar ceilalți sunt pregătiți pentru “related story” cum e pe YouTube “related video”. Voi cum o duceți din punctul asta de vedere? Mai jos o fotografie, făcuta cu telefonul, pe care o scot mult mai greu decât pe cele de pana acum acum din lipsa de recuzită.

Castellon de la Plana

zebis — Wed, 21 Jul 2010 14:53:08 +0000

Un oraș simplu, mediu ca mărime in Europa. Aici m-am stabilit acum sase ani alături de foarte multi romani deci stabilirea nu ma face mai special. Nu este tipicul oraș de basm cu o parte veche și una nouă deci nu e cu centru istoric sau vechi, nu exista metrou nici tramvai. Marea impactare și ceea ce m-a influențat in mod plăcut este sfârșitul de săptămâna destul de intens, oamenii își petrec nopțile de weekend pe străzi, la terase, in pub-uri de tineri pana la vârsta la care numai poți sta pe picioare. Fotografiile sunt făcute in timpul finalei Spania-Olanda când orașul părea unul fantomă.